marți, 15 aprilie 2014

Standarde

Scriind ultimul post ("Tunnel vision") mi-a venit in minte un subiect nu foarte dezbatut in lumea asta moderna si politically correct dar interesant pentru mine, si anume ce inseamna sa fii privilegiat.

Am facut de curand un test care se numea ceva gen "cat de privilegiat esti" si trebuia sa bifezi in dreptul unei afirmatii daca aceasta ti se potrivea. Afirmatiile erau de genul "nu am fost niciodata discriminat pentru rasa/religia mea", "nu am fost violata", "nu am fost batut de parinti", "sunt confortabil cu propria imagine". Scorul meu final a fost 70, in principal pentru ca a trebuit sa raspund negativ la afirmatiile legate de slujba (pentru ca nu sunt angajat) si la cateva legate de propria imagine (pentru ca automobile).

Ati putea spune ca e un singur test facut de o singura persoana, dar genul asta de gandire este foarte raspandit, cu diferente de context desigur. Practic esti considerat privilegiat daca ti se respecta cele mai rudimentare drepturi umane si genul asta de gandire mi se pare extrem de toxica.
Sa nu aveti impresia ca neg gravitatea unei fapte precum violul sau bataia, dar eu personal nu ma consider binecuvantat de zei pentru ca nu am avut parte de ele, ci consider tragic si anormal faptul ca asa ceva se intampla.

Revin putin la capitolul comunism, daca nu ai trait pe vremea aia, cei care au facut-o au tendinta de a-ti spune lucruri precum "voi din generatia asta ar trebui sa multumiti lui Dumnezeu pentru ce aveti, noi pe vremea lui Ceausescu trebuia sa mancam pamant de flori si sa facem focul din scandurile de la pat ca sa ne incalzim". Comparativ, este in avantajul nostru ca mancam hamburgeri si bem Coca Cola in loc de bauturile derivate din cauciuc ale vremii si avem calorifere si centrale termice dar tu, cel care citesti acum, te simti un om binecuvantat pentru faptul ca bei Coca Cola si ai calorifer in casa? Mie mi se pare complet nepotrivit ca in calitate de om modern, intr-o societate moderna, sa adopti un mod de gandire ascetic, sa zici mersi pentru putinul pe care il ai, pentru ca daca te gandesti ca esti norocos ca ai o casa si ai ce sa mananci, e posibil sa nu treci de nivelul ala. Lipsa de perspectiva, lipsa unor asteptari, unor standarde de viata decente  este una dintre chestiile care ne baga pe noi ca natie in pamant. Ni se da putin si zicem mersi.

Cam acelasi lucru se intampla si cu copiii din Africa. Copiii din Africa nu sunt privilegiati. Copiii din Africa mor de foame si sunt inrolati in trupe de gherila la 7 ani unde sunt invatati sa foloseasca arme automate si sa-si canibalizeze inamicii, asta daca nu sunt omorati de malarie sau sida intre timp. Intr-adevar, infinit de tragic. Dar cand stateai in parc pe o banca si te uitai spre cer, te-ai gandit vreodata, "Doamne, iti multumesc ca nu trebuie sa particip la lupte de gherila dezbracat si drogat si sa beau sangele copiilor nevinovati"? (pentru detalii click ) Eu cred ca nu, pentru ca nu e normal ca asa ceva sa se intampla, este primitiv si barbar. Dar standardele de viata nu sunt un domeniu de tip alb-negru, daca nu faci parte dintr-o societate barbara nu inseamna automat ca experimentezi apogeul civilizatiei umane. Exista loc de mai bine. Deci nu, copiii din Africa nu sunt un termen de comparatie.

La exemplul acesta am sa incerc sa ma distantez de standardele de viata in general si sa ma refer la ceva mai specific. Cateodata parintii au tendinta de a spune "tu sa zici mersi ca te-am crescut!". E foarte normal si recomandat sa-ti iubesti familia si sa apreciezi eventualele sacrificii pe care aceasta le-a facut pentru tine, dar sa fii recunoscator ca ai fost crescut? As opposed to what? E normal sa fii recunoscator pentru faptul ca nu ai fost aruncat in canal la nastere? Nu e normal ca parintele , o data ce te-a creat practic fara voia ta, sa-si asume responsabilitatea asupra ta si sa te creasca? E oarecum asemanator cu a-i face unui om un serviciu fara ca el sa-ti ceara si apoi sa proclami ca iti este dator, dar asta deviaza putin de la subiect.

Ce vreau sa zic e ca "se poate si mai rau" ar trebui lasat in favoarea lui "se poate si mai bine".E  aiurea sa consideri ca putin e suficient pentru ca nu e, mai mult e mai bine si doar pentru ca altii nu au parte de ceva, nu inseamna ca e destul sa ai parte de prea putin din acel ceva. Din nou, nu vreau sa fiu eu predicatorul care le vorbeste enoriasilor despre salvarea sufletului, dar cred ca daca in mintea noastra s-ar inradacina ideea ca se poate mai mult si ca putin nu e ok si, ca atare, sa si incercam sa atingem aceste standarde, poate nu ne-am mai plange ca tara e frumoasa dar oamenii sunt naspa si ca politicienii sunt nustiucum si ca in Germania e mai bine. Zic si eu. Parintele Mediocritate, signing off.

duminică, 13 aprilie 2014

Tunnel vision

Spre profunda dezamagire a celor doi oameni care citeau primele propozitii ale posturilor mele, nu am mai scris in utimul timp deoarece a trebuit sa meditez asupra futilitatii demersurilor mele de a schimba omenirea si pentru ca nu am avut despre ce. As fi putut scrie despre chestii precum nebunia din Crimeea dar ar fi fost plictisitoe. Am vrut la un moment dat sa scriu despre filmele nominalizate la Best Picture la Oscar dar nu am reusit sa vad Philomena la timp si a cazut planul.

In ultimele zile am vazut/citit niste chestii care m-au facut sa ma gandesc la modul in care oamenii tind sa sufere de tunnel vision cand vad/experimenteaza chestii cu un impact emotional puternic. Pe romaneste, omul nu se gandeste la context.

Ca un prim exemplu avem acest video:


E un video in care un politist aresteaza un tip si ulterior ii impusca cainele. V-as ruga, for the argument's sake, sa va uitati la el pentru ca reactia dumneavoastra este importanta.
Din pur spirit antropologic, imi place sa ma uit la commenturile unui astfel de clip sa vad daca reactiile oamenilor sunt cele la care ma astept. Si da, intr-adevar, atat in share-ul de pe facebook cat si pe clipurile de pe youtube, toata lumea il injura pe politist si il ameninta cu moartea si propun sa fie spanzurat de testicule pentru ca toti gaborii sunt de rahat si cainii sunt misto.
Trecand peste axioma "specia ta > alte specii" cu care lumea nu prea e de acord, am decis sa ma uit putin pe interneti si sa vad povestea.
In zona se petrecea un jaf armat, de unde si multele masini de politie. Domnul de culoare cu cainele si-a parcat tacticos masina langa scena, a dat drumul la muzica lui de om negru ca un manelist veritabil si a inceput sa strige la politisti si sa ii filmeze. Dupa cateva minute bune, omul si-a bagat rottweilerul in masina ale carei geamuri erau lasate si a fost arestat de politisti. Cainele a iesit din masina si a sarit la unul dintre politisti, moment in care acesta il impusca.
Acum hai sa facem o comparatie intre filmulet fara context si cu context. Pe de-o parte, un gabor bulangiu si rasist care impusca un caine ca un bulangiu care este. Pe de alta parte, un gabor stresat, in mijlocul unei operatiuni in care sunt puse in pericol niste vieti , deranjat de un cocalar si atacat de cainele lui de lupta.
Parca suna putin diferit.

Cam acelasi fenomen are loc atunci cand se aduce vorba de aspecte pozitive ale comunismului. Un cunoscut muzician de pe la noi a postat pe fb un articol care explica cum Ceausescu a platit toate datoriile externe ale Romaniei (lucru de altfel adevarat) si cum el a fost asasinat pentru interesele bancilor mondiale si KGB-ul si conspiratii si ce bine era atunci si ce victima a fost Ceausescu. Deasemenea, de multe ori, daca vorbesti cu oameni care au trait pe vremea aia, in special oamenii mai batrani, o sa-ti povesteasca cum statul iti dadea o casa si o slujba si daca aveai rabdare, primeai la un moment dat si o Dacie.
Lucruri complet adevarate DAR aceiasi oameni uita anumite chestii. Ceausescu a platit intr-adevar datoriile, dar nu din banii lui personali ci din economiile rezultate din infometarea populatiei. Lumea tinde sa omita faptul ca trebuia sa stai la ora 4 dimineata la coada ca sa mananci si sa pui iarna 3 pături pe tine din cauza lipsei de caldura ca Ceausescu sa plateasca datoria. Slujba pe care o primeai de la stat era departe de a fi ceva prea glamorous si in afara de Dacia de cacat pe care o primeai, prea multe variante nu prea mai aveai in materie de automobile. De asemenea, lumea uita ca pe vremea aia vecinii se spionau intre ei, nu aveai voie sa te imbraci cum vrei tu, sa vorbesti cum vrei tu, sa ai orice fel de contact cultural cu strainatatea (sau sa iesi din tara for that matter), nu aveai voie sa folosesti contraceptive sau sa faci avort (pentru detalii vedeti filmuletul despre asta care a luat Palm d'Or acum cativa ani) pentru ca daca faceai oricare dintre lucrurile astea era foarte posibil ca niste politisti sa te ia si sa te bage intr-un beci si sa-ti dea cu bastonul in coaie. Daca ziceai de naspa de Ceausescu sau de regim nici nu trebuie sa mentionez, vedeti Marin Preda.
Poate importanta scazuta pe care romanul o acorda respectarii drepturilor lui funamentale e datorata si faptului ca la noi (si de altfel nicaieri) nu prea exista o cultura a standardelor, despre asta alta data.

In fine, mai sunt multe exemple. Nu vreau sa inchei cu un sfat sau ceva de genul pentru ca asta nu e predica de pe munte, va prindeti voi oricum.